Geografia Corfului
Denumirea Corfu este forma italieneasca pentru bizantinul Κορυφώ (Koryphō), avand sensul de creste sau varfuri, desemnand cele doua piscuri de la Palaio Frourio. Forma ei de secera a fost mentionata inca din Antichitate, partea scobita, cu orasul si portul in centru, intinzandu-se catre coasta albaneza. Cu aria insulei estimata la 588 km2 , are 64 km lungime, cea mai mare latime avand aproximativ 32 km.
Doua lanturi muntoase inalte si bine definite divizeaza insula in 3 districte: cel de la nord este muntos, cel central deluros, iar cel sudic de altitudine mica. Cele mai importante lanturi sunt: Pantocrator (Παντοκράτωρ), anticul Istone, care se intinde de la est spre vest intre Capul Falacro si Capul Psaromita si atinge inaltimea maxima in varful de la care isi are numele. Al doilea culmineaza cu muntele Santi Jeca (sau Santa Decca), de la grecescul Άγιοι Δέκα (Hagioi Deka – zece sfinti).
Intreaga insula, cu formatiunile ei de calcar prezinta o uriasa diversitate a suprafetei, iar panorama vizibila din cele mai inalte zone este magnifica.
Plajele pot fi gasite la Agios Gordis, laguna Korission, Agios Georgios, Marathia, Kassiopi, Sidari, Palaiokastritsa si in multe alte locuri.
Asezata langa Kefalonia, care e des incercata de cutremure, Corfu nu si-a pierdut din aceasta cauza arhitectura care dateaza din secolul al XVI-lea. Pe 29 iunie 2007, insula a fost lovita de un cutremur de magnitudine medie masurand 5.9 pe scara Richter, al carui epicentru a fost localizat langa Lefkimmi. Cutremurul a atins de asemenea Paxoi.
Linia de coasta si plajele
Linia de coasta a insulei Corfu masoara 217 kilometri incluzand capurile. Cel mai inalt punct al ei este Muntele Pantokrator (906 m), al doilea fiind Stavroskiadi (894 m). Toate capurile si promontoriile se afla in Agia Aikaterini, Drastis, spre nord, Lefkimmi si Asprokavos spre sud-est si Megachoro spre sud.
De asemenea, la mijlocul distantei dintre Gouvia si Golful Corfu, care se intinde de-a lungul celei mai mari parti a tarmului insulei se afla doua insule; acestea sunt cunoscute ca Lazareto si Ptychia (sau Vido). Zone de camping pot fi gasite la Palaiokastritsa, Agrillia si patru in partea de nord: Pyrgi, Roda, Gouvia si Messonghi.
Flora
Amintind despre gradina lui Alcinous, Homer numeste doar sapte plante: maslinul salbatic, maslinul pentru ulei, parul, rodiul, marul, smochinul si vita-de-vie. Dintre toate, marul si parul nu sunt foarte raspandite in Corfu. Celelalte se gasesc din belsug, dimpreuna cu toti pomii fructiferi cunoscuti in Europa de sud, la care se adauga: kumquat, loquat (parul tepos) si, pe alocuri, bananierul. Cand nu sunt deranjate de diferitele culturi, mirtul, arbutus, dafinul si gorunul se gasesc din belsug, iar flora minora a insulei este vasta.
Agricultura
Insula este un important port de escala, aici comertul cu ulei de masline fiind infloritor. In perioadele timpurii de aici se exportau lamai, cultivati din belsug pe aceste meleaguri.
